Ce sunt obezogenii?

De obezogeni am aflat recent si am zis sa ingrosam lista dusmanilor siluetei noastre. Macar sa stim cu ce ne confruntam. Pare-se ca exista in noi un spion care lucreaza pentru partea adversa, dedandu-se la marsave acte de sabotaj. Degeaba tinem noi diete, degeaba ne dam duhul pe banda de alergat, daca lasam obezogenii sa opereze nereperati si neidentificati.

Ce sunt?
Sunt substante chimice, atat naturale cat si artificiale, care altereaza sistemul de reglare a greutatii, prin inmultirea celulelor grase si prin incetinirea arderilor calorice. In afara de asta, pot deregla si mecanismul senzatiilor de foame/satietate. Partea proasta e ca zilnic se “strecoara” in alimentatia noastra si ca, de fapt, se strecoara peste tot, nu doar in ce bagam in gura. Vestea buna e ca EPA (Environmental Protection Agency) a acordat un buget de 20 de milioane de dolari pentru studierea si identificarea lor.

Cum functioneaza?
In moduri perverse. Imita actiunea homonilor sau ii impiedica sa-si faca treaba, ducand la dezechilibre endocrine.
– “manipuleaza” corpul sa stocheze depozite de grasimi si stimuleaza “productia” de noi astfel de celule.
– determina ficatul sa devina rezistent la insulina, ceea ce face ca pancreasul sa secrete si mai multa insulina.
– impiedica leptina (hormonul care reduce pofta de mancare) sa “comunice” faptul ca s-a atins gradul de satietate.

Unde ii gasim?
Pe scurt: cam peste tot.
Referindu-ne la alimentatie, sunt in multe produse. De ce? Pentru ca siropul de porumb, bogat in fructoza, este un obezogen si este, din pacate, omniprezent: de la iaurturi la sucuri si la covrigei, toate il contin. Ingredientul acesta cu aparenta dulce face ca leptina sa nu mai poata livra mesajul corect, deci, vei manca mai mult, pentru ca nu iti vei mai constientiza senzatia de satietate.

Apoi,ii gasim chiar la robinet, in apa pe care o bem, gratie pesticidelor si fungicidelor. Atrazinul, de exemplu, ducea la disfunctii tiroidiene si a fost interzis in Europa, nu insa si in SUA. Tributilinul, un fungicid, este si el un obezogen, stimuland tesuturile de grasime.

Ii mai gasim si-n conserve si sticlele de apa. Bisfenolul A este un estrogen sintetic folosit la intarirea materiilor plastice. De pilda, s-a interzis folosirea lui la confectionarea recipientelor folosite pentru hrana bebelusilor, dar e inca prezent in compozitia peturilor pentru sucuri si conserve. El creste rezistenta la insulina.

Vasele de gatit neaderente, popcornul la microunde. Dintre substantele care fac un vas sa nu fie aderent, s-a aratat ca acidul perfluorooctanoic cauzeaza obezitate. Afecteaza si glanda tiroida, despre care stim ce importanta mare are in controlul greutatii. Asadar, tigaile de teflon nu sunt chiar cea mai minunata inventie. El se afla si in compozitia pungilor de popcorn pentru cuptorul de microunde.

Poate vei rade, dar obezogeni sunt si phtalatii pe care ii gasim in produsele de vinil. Ca musamaua de pe masa sau perdeaua de la dus. Dar si in odorizantul de camera. Phtalatii scad nivelul de testosteron, incetinesc metabolismul, duc la pierderea de masa musculara. Ii mai gasim si in caserolele acelea in care se vinde carnea la supermarket.
Ce putem face?
Lupta pare deznadajduita si evident inegala din moment ce par sa se gaseasca in toate, de la ce mancam, la vasele pe care le folosim, la perdele si la apa pe care o bem! Totusi, exista lucruri pe care le putem face:

– evitati plasticul pe cat posibil, mai ales cand vine vorba de depozitatul alimentelor. Preferati sticla. Nu gatiti nimic in plastic.
– cititi cu atentie etichetele tuturor cosmeticelor. Unde vedeti particula “paraben”, indiferent ca in fata e “butyl (paraben)”, “etil(paraben)”, “metil(paraben)”, puneti inapoi la raft. Daca le aveti deja, aruncati-le la gunoi.
– eliminati soia din alimentatie pe cat posibil.
– incercati sa va limitati expunerea la pesticide. Preferati alimentele organice.
– renuntati la odorizantele de camera si folositi produse de curatat bio.

Sursa www.flu.ro